România reacționează pe lângă, la scandalul telefoanelor cancelarului german, ascultate de către serviciile secrete americane. Serviciile își decline orice interes și responsabilitate, cancelaria nu e satisfăcută de răspunsuri, românii sunt exact ca în fabulele lui Grigore Alexandrescu.

Periculoasă astenia asta de toamnă. Aud şi citesc că te afundă rău în depresie dacă nu eşti atent cu dumneaei să o eviţi din timp, te ia de te hărtăneşte mental, şi nu mai scapi de ea nici cu două damigene de Tămâioasă pe seară. 

Sunt însă soluţii. Bunăoară, ca să-şi omoare rutina chinuitoare, în fiecare toamnă vecinii noştri de la sud ascultă telefoane. Nu numai toamna, evident, şi nu numai ei. Ei sunt doar aceia care se dau de gol -voit sau nu-, să nu carecumva să îngheţe planeta fără breaking news la rush hour-ul de seară.

Probabil că Angela Merkel este acum cel mai fericit şi cel mai invidiat om de pe planetă. Cel mai de succes politician. A obţinut confirmarea că era aşa încă înainte de a deveni Cancelar. Închipuiţi-vă că, de faţadă sau nu, acest om a făcut politica europeană pe care a facut-o având non stop vocalizele conectate la peştii de pe Potomac. Noi, românii, ştim şi că nu e uşor să asculţi telefoane. Pe cine filezi, când, de ce şi cum sortezi prada de război electronic… iată întrebări grele. Cancelarul german a ajuns practic cel mai căutat om, deci şi cel mai invidiat. 11 ani de zile fără greşeli majore în politică – eh, asta da performanţă.

Nu se poate să nu te apuce astenia şi depresia când aprofundezi româneşte treaba aceasta. Pe stilul ”dar de ce altul şi nu eu?”, ofticoşii la costum din prime-time-ul românesc nu înţeleg deloc regula jocului. Cum aşa, iese la rampă doar cel care mai are ”tupeul” să mai zică şi nein şi să taie în carne vie? Cum adică, de căţeluşi chiar nu zice planeta nimic? Nimic? Că doar au spus ”da” la orice li s-a cerut, de 23 de ani încoace…

Şi totuşi nu. Pentru că de la Bucureşti nu se urcă în vreun avion prăfuit decât câte un yesman amărât pe care Casa Albă îl primeşte între şedinţa de detartraj de la 11.30am şi ofurile lui Oprah de la masa de prânz. Câte unul care, în mod evident, pontează a doua zi la Otopeni în direct timp dublu de lucru cu furnicile votante, expunând amplu tema trasată deunăzi.

Staţi liniştiţi, pe voi nu vă ascultă nimeni de aici de peste Ocean. Nu are nimeni nici de ce, nici pentru ce.